Cercetător ştiinţific principal III
dr. MIOARA DRAGOMIR

Date biografice:

Născută pe 29 decembrie 1972, Brăila.

Domenii de interes:

lexicografie, lexicologie, filologie, limbă română literară veche, traductologie.

Parcurs profesional:

2003 2010: cercetător ştiinţific principal III la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi; redactor şi revizor la Dicţionarul limbii române (DLR) al Academiei Române.

2006: teza de doctorat în filologie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi: Hronograf den începutul lumii (1650 1689). Studiu lexicologic.

2001 2002: cercetător ştiinţific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi; redactor la Dicţionarul limbii române (DLR) al Academiei Române.

1999 2001: asistent de cercetare la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi; redactor la Dicţionarul limbii române (DLR) al Academiei Române.

1998 1999: asistent de cercetare stagiar la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi; redactor la Dicţionarul limbii române (DLR) al Academiei Române.

1995 1998: profesor de liceu, de limba şi literatura română, la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi şi la Grupul Şcolar de Industrie uşoară „Victoria” din Iaşi.

Cursuri facultative de limbă neogreacă şi de limbă portugheză la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Stagii de studiu şi cercetare în străinătate:

16 august 15 septembrie 1994: bursă de învăţare a limbii neogreceşti, la Universitatea „Aristotel”, din Tesalonic.

Distincţii:

pentru participarea la lucrarea colectivă Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars VII. Regum I. Regum II, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2008: premiul de excelenţă la ediţia a VII a a Tîrgului internaţional de carte „Librex”, Iaşi, 7 9 mai 2009.

Proiecte ştiinţifice instituţionale:

din 1998 (decembrie): Dicţionarul limbii române (DLR) (proiect naţional al Academiei Române; redactor şi revizor).

2007 2010: Dicţionarul tezaur al limbii române în format electronic (grant CNMP, membru în echipa de cercetare; director: Dan Cristea).

2006 2007: Resurse lingvistice în format electronic: Monumenta linguae Dacoromanorum. Pars VII. Regum I, Regum II editie critică şi corpus adnotat (grant CNCSIS, membru în echipa de cercetare (participare la transcrierea ms. 45 şi la realizarea indicelui); director: Gabriela Haja).

2005 2007: Etnonimia românească. Dicţionar istoric al numelor de ţări şi popoare în limba română (grant CNCSIS, membru în echipa de cercetare; director: Eugen Munteanu).

2002 2003: Monumenta linguae Dacoromanorum (proiect interuniversitar, Freiburg Iaşi; membru în echipa de cercetare (participare la transcrierea ms. 45 şi a Bibliei de la 1688); coordonatori: Paul Miron, Al. Andriescu).

2000: Dicţionarul limbajului poetic eminescian. I. Concordanţele poeziilor antume (membru în echipa de cercetare; coordonator: Dumitru Irimia).

Limbi străine cunoscute:

franceză, neogreacă (foarte bine), engleză, portugheză, italiană (satisfăcător).

Publicaţii:

a) volume:

Hronograf den începutul lumii (ms. 3517). Probleme de filologie, Iaşi, Editura Trinitas, 2007.

b) coautor:

Dicţionarul limbajului poetic eminescian. Concordanţele poeziilor antume, Volumele I şi II, Editat de Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, 2002.

Biblia 1688 Pars VI, Iosue, Iudicum, Ruth, în seria Monumenta linguae Dacoromanorum (coautor; contribuţia personală: participare la transcrierea ms. 45 şi a Bibliei de la 1688), Iaşi, 2004.

Biblia 1688 Pars VII Regum I, Regum II, în seria Monumenta linguae Dacoromanorum (coautor; contribuţia personală: transcrierea ms. 45 Regi II, participare la realizarea indicelui), Iaşi, 2007.

Dicţionarul limbii române (DLR), Tomul XIII, Litera V (Vâclă–vuzum), Literele W, X, Y, Partea a 3 a, Bucureşti, Editura Academiei, 2005 (redactor); Tomul V, Partea I, Litera L, Li–luzulă, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2008 (participare la redactare); Tomul IV, Partea I, Litera L, L lherzolită, Bucureşti, 2008 (revizor); Tomul I, Partea a 8 a, Litera E, Es ezdreş, Editura Academiei Române, Bucureşti, Bucureşti, 2010 (revizor).

c) articole şi studii de specialitate

Rezumatul comunicării Nicolae Milescu Spătarul – o sinteză între Orient şi Occident. Peregrin în ţara sa, în „Buletinul Institutului de Filologie Română «A. Philippide»”, Anul X, nr. 4, octombrie decembrie, 2009, p. 13 18.

Nicolae Milescu Spătarul, le traducteur de la Chronique dès le commencement du monde. Nouvels arguments, în vol. Impact de l’imprimerie et rayonnement intellectuel des Pays Roumains, Bucureşti, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2009, p. 187 218, apărut sub egida Institutului de Studii Sud Est Europene şi a Bibliotecii Mitropolitane din Bucureşti.

Locul limbii literare în doctrina lui Alexandru Philippide, în „Philologica Jassyensia”, an V, nr. 1, 2009, p. 17 25.

Analiza semantică şi etimologică a unor cuvinte din Hronograful den începutul lumii (Ms. 3517). Noi argumente în susţinerea paternităţii lui Nicolae Milescu Spătarul, în „Anuar de Lingvistică şi Istorie literară”, Iaşi, t. XLVII XLVIII, 2007–2008.

Nicolae Milescu Spătarul – maniera de traducere a Cărţii cu multe întrebări foarte de folos…, în volumul Evoluţia şi funcţionarea limbii – perspective normative în noul context european (Actele „Colocviului Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului «Eugen Coşeriu»”, ediţia a IX-a, Suceava), partea I, Suceava, Editura Universităţii Suceava, 2007, p. 382 388.

Elementul latin în Hronograful den începutul lumii. Noi argumente în sprijinul paternităţii lui Nicolae Milescu Spătarul, în „Analele Universităţii «Ştefan cel Mare»”, Seria Filologie, A. Lingvistică, Tomul XIV, nr. 1, 2008, p. 83 110.

Calcurile de structură în Hronograful den începutul lumii (ms. 3517) ca argument în identificarea traducătorului, în vol. Limba română – stadiul actual al cercetării – Actele celui de al 6 lea Colocviu al Catedrei de limba română (29–30 noiembrie 2006), Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007, p. 665 675.

Derivate „pierdute” şi derivate menţinute în limba română – pe baza Hronografului den începutul lumii (ms. 3517), în vol. Limba română azi (Actele Conferinţei naţionale de filologie omonime, ediţia a X a, Iaşi–Chişinău, 3–7 noiembrie 2006), Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2007, p. 95 108.

O manieră specială de traducere într un text vechi românesc: Hronograful den începutul lumii (ms. 3517), în Materialele Colocviului comemorativ internaţional «Tradiţie şi modernitate în abordarea limbajului» (Bălţi, 25 noiembrie 2006), Bălţi, Presa universitară bălţeană, 2006, p. 250 251.

O problemă controversată a filologiei româneşti: cine a tradus Hronograful den începutul lumii? în „Anuar de Lingvistică şi Istorie literară”, Iaşi, t. XLIV–XLVI, 2004–2006, p. 55 71.

Datarea Hronografului den începutul lumii… – manuscrisul 3517, în vol. Gabriel Ştrempel la 80 de ani ...o viaţă închinată cărţii, Satu Mare, Editura Muzeului Sătmărean, 2006, p. 673 682.

O atestare necunoscută a etnonimului „cuţovlah” în Hronograful den începutul lumii, în vol. Spaţiul lingvistic şi literar românesc din perspectiva integrării europene, Iaşi, Editura Alfa, 2004, p. 117 123.

Traducătorul Hronografului den începutul lumii... (ms. 3517 )– vizitator al Constantinopolului: Nicolae Milescu Spătarul, în vol. Strategii actuale în lingvistică, glotodidactică şi ştiinţa literară, vol. IV, Bălţi, Presa universitară bălţeană, 2004, p. 110 114.

Raportul dintre norma tradiţională şi norma inovatoare în Hronograf den începutul lumii. În jurul cuvintelor „pâine” şi „svânt”, în vol. Tradiţie şi inovaţie în studiul limbii române, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004, p. 559 569.

Echivalenţe semantice expresive într o veche traducere românească din limba greacă, în vol. Limba şi literatura română în spaţiul etnocultural dacoromânesc şi în diaspora, Iaşi, Editura Trinitas, 2003, p. 250 258.

Hronograf den începutul lumii – o traducere din limba greacă, în „Anuar de Lingvistică şi Istorie literară”, Iaşi, t. XLII–XLIV, 2002–2003, p. 37 45.

d) comunicări ştiinţifice (selectiv)

Nicolae Milescu Spătarul – o sinteză între Orient şi Occident, pe 15 decembrie, 2009, în cadrul ciclului de şedinţe organizate de Institutul de Filologie Română „A. Philippide” şi Asociaţia culturală „A. Philippide”.

Locul limbii literare în doctrina lui Alexandru Philippide, „Alexandru Philippide. 150 de ani de la naştere”, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Iaşi, 15 mai, 2009.

Hronograful den începutul lumii – traducerea lui Nicolae Milescu Spătarul. Noi argumente, Institutul de Studii Sud Est Europene, 3 octombrie, 2008.

Nicolae Milescu Spătarul – maniera de traducere a Cărţii cu multe întrebări foarte de folos..., „Colocviul Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului «Eugen Coşeriu»”, ediţia a IX a, Suceava, 25–28 octombrie, 2007.

Ethnonymes et choronymes dans les chroniques moldaves, XXVème «Congrès International de Linguistique et de Philologie Romanes», Innsbruck, 3–8 septembrie 2007.

Etimologii greceşti pe baza Hronografului den începutul lumii (ms. 3517), „Dicţionarul etimologic al limbii române (DELR)”, în cadrul Zilelor Academice timişene, ediţia a X a, 24–25 mai 2007, Timişoara.

Calcurile de structură în Hronograful den începutul lumii (ms. 3517) ca argument în identificarea traducătorului, „Limba română – stadiul actual al cercetării”, Catedra de limba română a Facultăţii de Litere de la Universitatea din Bucureşti, 29–30 noiembrie, 2006.

Derivate „pierdute” şi derivate menţinute în limba română, pe baza Hronografului den începutul lumii (ms. 3517), „Conferinţa naţională de filologie «Limba română azi», ediţia a X-a, Iaşi–Chişinău, 3–7 noiembrie, 2006.

O problemă controversată a filologiei româneşti: cine a tradus Hronograful den începutul lumii? Sesiunea de comunicări a Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, 26 mai, 2004.

Raportul dintre norma tradiţională şi norma inovatoare în Hronograf den începutul lumii. În jurul cuvintelor „pâine” şi „svânt”, „Tradiţie şi inovaţie în studiul limbii române”, Catedra de limbă română a Facultăţii de Litere de la Universitatea din Bucureşti, 27–28 noiembrie, 2003.

Echivalenţe semantice expresive într o veche traducere românească din limba greacă, „Limba şi literatura română în spaţiul etnocultural dacoromânesc şi în diaspora”, Iaşi, 23–24 mai, 2003.

Hronograf den începutul lumii – o traducere din limba greacă, „Moldavian Greek Relations: Problems and Prospects”, 22–23 octombrie, 2002, Chişinău.

Ciude(să) lexicale în ms. 3517 (aşa numitul Cronograf tip Danovici), Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, în cadrul Zilelor Academiei, octombrie, 2000, Iaşi.